Majorarea salariului minim pe economie în România, cea mai proastă decizie: cum sunt ”arși” românii la buzunare, de fapt
Milioane de români sar în sus de bucurie la aflarea veștii că se majorează salariul minim pe economie. Așa a fost dintotdeauna și acesta este și motivul pentru care guvernele se întrec în majorarea lui, deși, în realitate, nu fac decât să aducă mai mulți bani la bugetul de stat prin taxe și impozite, pe lângă faptul că sabotează antreprenorii.
Acoperirea deficitului bugetar este o lovitură foarte grea pentru administrația de la București, dar există tot mai multe voci care atrag atenția asupra faptului că măsurile avute în vedere de coaliția PSD – PNL sunt, în cel mai bun caz, ineficiente și, în cel mai rău caz, distructive. Cel mai recent mesaj pe marginea acestui subiect a venit de la Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).
Majorarea salariului minim pe economie trebuie evitată
„Pe agenda guvernului se află în acest moment un set de măsuri fiscale pentru a reduce deficitul bugetar, amplificat excesiv și nedorit în prima jumătate a anului. Înțelegem că expansiunea deficitului bugetar este o problemă acută a României și ar putea altera șansele de accesa banii europeni, dar ar putea afecta chiar stabilitatea financiară a țării. Însă, cu exact șase luni înainte de începerea anului fiscal 2024, guvernul ar fi trebuit să lucreze intens la arhitectura bugetului pentru anul viitor, inclusiv la calibrare aritmeticii fiscale, cu cifrele cheie ale taxelor și impozitelor. Oricare ar fi argumentele necesității unor modificări ample în interiorul unui an fiscal, pentru a susține economia, guvernele trebuie să fie transparente și să respecte principiul predictibilității, esențial pentru evoluția economiei.
Dacă prognoza inițială pe care s-a construit bugetul anului în curs s-a dovedit a fi greșită, așa cum avertiza și Consiliul Fiscal, atunci guvernul trebuie să-și recalibreze cheltuielile dacă dorește să-și reducă deficitul. Cheltuielile pentru infrastructură au promovat creșterea, ceea ce a adus investiții private și evident, nu recomandăm reduceri în acest domeniu”, arată CONAF.
„Nu ar trebui să ne îngrijoreze prea mult deficitul bugetar, ci natura deficitului. Orice cheltuială care promovează creșterea economică este binevenită. Accidentala amplificare a deficitului trebuie discutată cu Comisia Europeană și trebuie acceptată în acest moment, fără penalizări, în condițiile articulării unui buget solid pentru anul viitor. În definitiv marea provocare în fața economiei este inflația globală, consecințele pandemiei, războiul declanșat de Rusia în Ucraina și încetinirea economiilor europene. Un deficit bugetar mai mare este tolerabil în contextul în care cheltuielile promovează creșterea economică”, a declarat Cristina Chiriac, președinte CONAF, citat de Economedia.
Oficialii CONAF insistă și pe faptul că majorarea forțată a salariului minim, o impusă măsură mediului privat, nu ia în calcul productivitatea sectorială. Un astfel de anunț ar trebui calibrat în funcție de evoluția inflației.
„Soluția majorării poverii fiscale are un dublu efect negativ: amplifică inflația și încetinește creșterea economică. Dacă inflația se inflamează, scade consumul și, totodată scad veniturile bugetare, chiar dacă s-ar majora taxele pe consum. Efect dual nedorit, aproape nul asupra deficitului bugetar și negativ asupra creșterii economiei”, arată CONAF.